Vorbim aici despre tranzistori, acele mici componente fără de care nu am avea nici un gadget la ora actuală. Ei permit minunatului procesor (care nu mai e demult doar în computer) să meargă mult mai repede, din ce în ce mai repede. Știm cu toții că Intel au cele mai avansate procesoare din lume, însă chiar și inginerii Intel au recunoscut că există limitări. Oficial, procesoarele nu au trecut de 3,8GHz, iar experimentele de overclocking au dus la frecvențe de 7 – 8 GHz pe nucleu, cu răcire directă cu azot lichid. De notat că procesoarele Intel Core i7 au circa 774 milioane de tranzistori, chiar dacă sunt extrem de mici. De asemenea, Intel a recunoscut că se vede la orizont limita până la care poate scădea dimensiunile tranzistorului de silicon, ajuns la 32 de nanometri.
Asta până când a venit IBM cu o găselniță de laborator. Ei tot timpul găsesc câte ceva – acum câțiva ani anunțaseră că fac procesoare la 5GHz. Nu am auzit să fie utilizate și în realitate. Acum cercetătorii IBM vorbesc despre un material nou, care ar permite înlocuirea siliconului. Waaa! Era Silicon Valley se încheie? Deocamdată nu cred. IBM spune că materialul ajută la realizarea unor trazistori capabili să lucreze la 100GHz. Materialul, numit în engleză graphene a fost descoperit în 2004 și este tot rezultatul unor cercetări de laborator. Sunt la bază atomi de carbon, rearanjați.
Engadget și Gizmodo scriu despre povestea asta și reamintesc că procesoarele cu silicon pot ajunge la 40GHz, maximum maximorum. Cel puțin până acum. În fine, rămân clar două variante:
- varianta a) proiectul rămâne în laboratoarele IBM ca și altele de până acum;
- varianta b) Intel preia acest material și face procesoare mai bune;
eu prefer sa astept computerele cuantice deja sunt dar sunt foarte mici, un computer cuantic de marimea unui cub de zahar are capacitatea de calcul a tuturor calculatoarelor de pe Terra combinate
now that’s the șit